…“ Mi se pare că nu m-am plimbat niciodată”, asta mi-a spus mama, cu regret, într-un moment în care se uita, tristă, pe geam. Eram în 2018, când viața ne-a fost dată peste cap de boala ei, cancer pulmonar în fază terminală. A urmat apoi un an plin de provocări, un an în care boala a acționat încet dar sigur, degradându-i starea fizică și provocându-i foarte multă durere. Însă i-a mai oferit ceva, și anume timpul de a privi, cu luciditate, înapoi, la drumul deja parcurs al vieții ei.
…Și nu se plimbase, cu adevărat, niciodată, pentru că în mare parte viața ei a fost mai mult despre alții și mai puțin despre ea.
…Nu aș fi vrut să scriu despre mama, dar ea mi-a oferit în ultimul ei an de viață o lecție dureroasă și extrem de revelatoare. Am aflat că atunci când nu reușești să parcurgi drumul către tine însuți cu adevărat, rămâi captiv în propria “cutie”.
“Viața în cutie” este o metaforă, un alt fel de-a spune că mulți dintre noi ajungem să ne trăim viața într-un univers îngust, printre valori, credințe, percepții preluate sau impuse din mediul în care ne naștem și trăim. Nu toți avem norocul să avem alături oameni care să ne ofere un mediu sănătos și echilibrat, în care să învățăm să ne descoperim pe noi, să învățăm să ne descoperim și să ne folosim resursele interioare pentru a explora cât mai complet și sănătos experiența vieții, cu tot ce are ea de oferit.
Atunci când nu știi cine ești și care îți e potențialul, și nici nu faci nimic în sensul ăsta, cu timpul, pereții cutiei devin groși și greu de doborât. Iar tu rămâi captiv într-un spațiu îngust care te alimentează cu durere, tristețe și frustrare. Poate încerci de multe ori să faci să nu mai doară, însă, inconștient, parcurgi același drum, care în loc să te elibereze, te înrobește și mai mult.
Și apoi vine un moment final, în care te uiți cu regret înapoi, la cine ai fi putut să fii, la ce ai fi putut să faci, dar n-ai avut curaj să lupți, nu ai știut, ți-a fost prea frică, sau n-ai crezut suficient că dincolo de pereții “cutiei” în care ți-ai depozitat identitatea, există un univers mai larg, cu mult mai mai multe opțiuni.
… Și da, să te eliberezi din propria cutie e posibil, iar această călătorie spre un alt univers mental începe cu o intenție conștientă, este alimentată de o voință conștientă și susținută, cuprinde mulți pași sau acțiuni concrete, conștiente, dar și durere, pe care dacă o acceptăm și o îmbrățișăm împreuna cu ceilalți pași spre schimbare, vom putea să ne apropiem mai mult de acea viață dorită, care ne definește.
“ Nu există decât un succes- să fii în stare să-ți petreci viața așa cum crezi de cuviință” (Christopher Morly)